De ce avem zi, noapte și anotimpuri?
Chiar acum te învârți cu peste 1.000 de kilometri pe oră și zbori în jurul Soarelui cu 30 de kilometri pe secundă. Și nu ți s-a vărsat nici măcar paharul cu apă.
Pământul e un titirez
Soarele nu răsare și nu apune. Noi ne învârtim. Pământul se rotește în jurul lui însuși cam o dată la 24 de ore. Partea întoarsă spre Soare are zi, partea din spate are noapte.
Nu simți rotirea pentru că totul din jurul tău se mișcă la fel: casa, aerul, paharul. La ecuator, solul se mișcă cu aproximativ 1.670 de kilometri pe oră. În România, mai aproape de pol, cu aproximativ 1.200.
Față de stele, Pământul face o rotație completă în 23 de ore și 56 de minute. Ziua de 24 de ore e puțin mai lungă pentru că, între timp, Pământul a mers puțin pe drumul lui în jurul Soarelui și trebuie să se mai întoarcă un pic ca Soarele să ajungă din nou sus pe cer.
Viteza de rotire scade spre poli pentru că acolo cercul pe care îl faci într-o zi e mai mic. La pol, practic doar te învârți pe loc.
Secretul anotimpurilor: înclinarea
Pământul face un tur în jurul Soarelui în aproximativ 365 de zile și un sfert: un an. Axa lui, bara imaginară în jurul căreia se rotește, e înclinată cu aproximativ 23,4 grade. Și rămâne înclinată mereu în aceeași direcție.
Vara, jumătatea de nord a Pământului, unde e și România, e aplecată spre Soare. Soarele urcă sus pe cer, ziua e lungă, razele cad aproape drept. Iarna, jumătatea noastră e aplecată în partea cealaltă: Soarele stă jos, ziua e scurtă, razele vin pieziș.
Lanterna și razele piezișe
Ia o lanternă și luminează podeaua drept de sus. Obții un cerc mic și foarte luminos. Acum înclin-o: aceeași lumină se întinde pe o suprafață mai mare, deci fiecare bucățică primește mai puțin. Exact asta se întâmplă iarna cu razele Soarelui.
În plus, iarna Soarele stă pe cer mai puține ore. Mai puțină lumină pe fiecare metru și mai puțin timp de încălzire: asta înseamnă frig.
Drumul Pământului în jurul Soarelui nu e un cerc perfect, ci o elipsă foarte puțin turtită. Punctul cel mai apropiat de Soare, numit periheliu, vine la începutul lui ianuarie, în plină iarnă la noi. Atunci suntem cu doar aproximativ 3% mai aproape decât la începutul lui iulie. Diferența e prea mică ca să facă anotimpurile.
Pe partea cealaltă a globului
Când la noi e iarnă, jumătatea de sud a Pământului e aplecată spre Soare, deci acolo e vară. În Australia, Argentina sau Africa de Sud, Crăciunul cade în plină vară, iar vacanța mare e în decembrie și ianuarie.
La poli e și mai ciudat. Vara, Soarele nu apune deloc săptămâni și luni la rând: e lumină și la miezul nopții. Iarna nu răsare deloc. Perioada asta de întuneric se numește noapte polară.
Fapt sau legendă?
„E vară pentru că atunci Pământul e mai aproape de Soare.”
„Când la noi e vară, în Australia e iarnă.”
„La Polul Nord există, practic, o singură zi lungă și o singură noapte lungă pe an.”
Experiment: anotimpurile cu o portocală
Nu se știe încă
Cea mai cunoscută explicație: acum peste 4 miliarde de ani, Pământul tânăr a fost lovit de corpuri mari, poate chiar de unul cât planeta Marte, din care s-ar fi născut și Luna. Loviturile i-ar fi înclinat axa. E o ipoteză puternică, dar nimeni nu poate merge înapoi în timp să verifice, iar cercetătorii încă discută cum s-a întâmplat exact.
Testul lui Kokodel
- NASA Space Place. What Causes the Seasons?
- NASA Goddard Space Flight Center. Earth Fact Sheet (NSSDCA).
- Encyclopaedia Britannica. Season; Leap year.