Cum transformi o idee într-o afacere?
Fiecare magazin și fiecare aplicație a început ca o idee în capul cuiva. Dar o idee nu e încă o afacere. Între ele e multă muncă și ceva socoteală.
Antreprenorul rezolvă probleme
Un antreprenor e cineva care vede o problemă, găsește o soluție și o oferă altor oameni, care sunt dispuși să plătească pentru ea. Asta e o afacere.
Afacerile bune nu pornesc de la „vreau să câștig bani”, ci de la „ce problemă pot rezolva pentru alții?”. Exemplu: după antrenament, copiii sunt însetați și nu au apă. Soluția: vinzi apă rece la marginea terenului. Clienții: copiii și părinții care îi așteaptă.
Cuvântul „antreprenor” vine din franceză, de la „entreprendre”, adică „a întreprinde”, a porni ceva. Economiștii spun că antreprenorul își asumă un risc: pune bani și timp într-un lucru care s-ar putea să nu meargă. Dacă merge, câștigul e răsplata riscului.
Socoteala tarabei de limonadă
Să zicem, ca exemplu, că un pahar de limonadă te costă 1 leu: lămâie, zahăr, pahar. Faci 30 de pahare, deci cheltuiești 30 de lei. Vinzi 25 de pahare cu 3 lei: încasezi 75 de lei.
Profitul e ce rămâne după ce scazi tot ce ai cheltuit: 75 minus 30 fac 45 de lei. Cele 5 pahare nevândute sunt bani pierduți. Dacă făceai doar 25, profitul ieșea 50.
Prețul și cantitatea trebuie echilibrate. Prea ieftin: vinzi mult și câștigi puțin. Prea scump: vin mai puțini clienți. Prea multe pahare: arunci bani. Prea puține: pleacă oameni fără să cumpere. Economiștii numesc legătura dintre preț și câți oameni cumpără „cerere”.
Mai e și vremea: într-o zi caldă vin mai mulți clienți decât într-una rece. Oamenii de afaceri fac zilnic astfel de estimări, cu date din zilele trecute, și tot se mai înșală uneori.
Eșecul e un profesor
Ideea e doar începutul. Restul e să faci produsul, să-l arăți oamenilor, să asculți ce le place și ce nu, să-l îmbunătățești. Și din nou.
Thomas Edison și echipa lui au încercat mii de materiale până au găsit un filament bun pentru bec. O firmă japoneză care făcea cărți de joc din 1889 a încercat taxiuri, hoteluri și mâncare instant, fără succes, apoi a devenit una dintre cele mai cunoscute firme de jocuri video.
Antreprenorii nu sunt oameni care nu greșesc. Sunt oameni care greșesc devreme, află de ce și mai încearcă o dată, mai bine.
Și în cifre se vede că drumul e greu. În Statele Unite, unde se țin statistici de multe decenii, aproximativ o firmă nouă din cinci se închide în primul an și cam jumătate nu mai există după cinci ani. Cei mai mulți antreprenori au în spate cel puțin o încercare care n-a mers.
Calități care se pot exersa
Curiozitatea: te întrebi „s-ar putea mai bine?”. Ascultarea: afli ce le trebuie oamenilor întrebându-i, nu ghicind. Curajul: încerci chiar dacă poți greși. Perseverența: nu renunți la primul „nu”.
Cinstea: o afacere trăiește din încredere. Un client păcălit nu mai vine și le spune și altora. Și lucrul în echipă: aproape nicio firmă mare n-a fost construită de un singur om.
O mini-afacere, ca brățări sau desene la un târg al școlii, se face doar cu acordul și ajutorul unui adult.
Fapt sau legendă?
„Edison a spus sigur: „N-am eșuat. Am găsit 10.000 de feluri care nu merg.””
„Ideea e partea cea mai grea dintr-o afacere.”
„Profitul e diferența dintre banii încasați și banii cheltuiți.”
Experiment: vânătorul de probleme
Nu se știe încă
Unele studii pe gemeni sugerează că o parte din înclinația spre a porni afaceri vine din gene. Alte studii arată că mediul, exemplele din familie și școala contează mult. Cât de mult ajută cursurile de antreprenoriat e încă discutat: unele cercetări găsesc efecte bune, altele aproape niciunul.
Testul lui Kokodel
- U.S. Bureau of Labor Statistics. Business Employment Dynamics: Establishment Age and Survival Data.
- Encyclopaedia Britannica. Thomas Alva Edison; Entrepreneur.
- Ries E. The Lean Startup. Crown Business, 2011.
- Nicolaou N., Shane S., Cherkas L., Hunkin J., Spector T. D. Is the Tendency to Engage in Entrepreneurship Genetic? Management Science 54, 2008.