De ce se cutremură pământul și erup vulcanii?

Dacă ai tăia Pământul în două, ai vedea straturi. Deasupra e scoarța, subțire ca pielea unei piersici. Sub ea e mantaua, roci fierbinți care se mișcă foarte încet. În mijloc e nucleul, din fier și nichel, fierbinte aproape cât suprafața Soarelui.

Cea mai adâncă gaură săpată vreodată de oameni a ajuns la aproximativ 12 kilometri. N-a trecut nici măcar de scoarță. Până în centrul Pământului sunt aproximativ 6.370 de kilometri.

Scoarța are între aproximativ 5 kilometri, sub oceane, și 70 de kilometri, sub munții mari. Mantaua coboară până la aproximativ 2.900 de kilometri. Nucleul are o parte exterioară lichidă și una interioară solidă, unde temperatura e estimată la aproximativ 5.000 de grade.

Nimeni n-a văzut aceste straturi. Le cunoaștem din undele cutremurelor: ele se îndoaie, încetinesc sau se opresc când trec prin materiale diferite. Undele care nu trec prin lichide ne-au arătat că o parte a nucleului e lichidă.

Scoarța nu e dintr-o bucată. E spartă în bucăți uriașe, numite plăci tectonice, care alunecă peste manta. Se mișcă foarte încet, câțiva centimetri pe an, cam cât îți cresc unghiile. În milioane de ani însă, asta înseamnă mii de kilometri.

Acum aproximativ 200 de milioane de ani, continentele erau lipite într-unul singur, numit Pangeea. La marginile plăcilor se întâmplă lucrurile interesante: unele se ciocnesc și ridică munți, altele se despart, iar altele se freacă una de alta.

Plăcile nu alunecă lin. Se agață una de alta și stau blocate ani de zile, iar forța crește. E ca atunci când îndoi o riglă: se îndoaie, se îndoaie, apoi se rupe brusc. Energia adunată pleacă prin pământ sub formă de unde. Asta simțim ca un cutremur.

În România, cele mai multe cutremure puternice vin din zona Vrancea, de la adâncimi de aproximativ 60-200 de kilometri. Pentru că sunt atât de adânci, se simt pe suprafețe foarte mari, inclusiv la București.

Puterea unui cutremur se măsoară cu magnitudinea. Scara e ciudată: o treaptă în plus înseamnă de aproximativ 32 de ori mai multă energie. Deci un cutremur de 7 eliberează de aproximativ 1.000 de ori mai multă energie decât unul de 5.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea de aproximativ 7,7, iar cel din 4 martie 1977 aproximativ 7,4. Cel din 1977 a fost cel mai distrugător: au murit aproximativ 1.500 de oameni, cei mai mulți la București. De atunci, regulile de construcție sunt mult mai stricte.

Ce faci la cutremur: te lași în genunchi, ca să nu te doboare zguduitura, te acoperi sub o masă solidă și te ții de piciorul ei până se oprește totul. Stai departe de ferestre și dulapuri înalte. Nu fugi pe scări și nu folosi liftul. După aceea, ieși calm, cu un adult, și ascultă instrucțiunile.

Acolo unde o placă intră sub alta sau unde plăcile se despart, roca se topește și devine magmă. Magma e mai ușoară decât roca din jur, așa că urcă încet și se adună sub pământ. Când presiunea crește prea mult, iese afară printr-un vulcan. Afară, magma se numește lavă.

Și România are vulcani, dar stinși. Munții Călimani și Harghita sunt lanțuri vulcanice vechi. Cel mai tânăr vulcan, Ciomadul, a erupt ultima oară acum aproximativ 30.000 de ani. În craterul lui stă azi Lacul Sfânta Ana.