Ce face creierul cât dormim?
Cam o treime din viață o petreci dormind. Pare timp pierdut. Numai că, în orele astea, creierul tău lucrează în tura de noapte.
Scara somnului
Somnul nu e la fel toată noaptea. La început e ușor: te trezește orice zgomot. Apoi creierul coboară în somnul adânc, din care te trezești greu și amețit.
Pe urmă urcă iar și intră într-o etapă ciudată, în care creierul e aproape la fel de activ ca ziua. Atunci apar cele mai multe vise.
Drumul ăsta, în jos și în sus, durează aproximativ o oră și jumătate și se repetă de patru-cinci ori pe noapte.
Medicii împart somnul în somn non-REM, cu trei etape (N1, ușor; N2; N3, adânc), și somn REM. În somnul adânc, undele electrice ale creierului devin mari și lente, de aceea se mai numește somn cu unde lente.
Ciclurile nu sunt identice. Somnul adânc e mai lung în prima parte a nopții, iar REM-ul se lungește spre dimineață. De aceea visele de dinainte de trezire sunt adesea cele mai lungi.
Ochii care fug sub pleoape
În 1953, doi cercetători americani au observat că, în unele momente ale nopții, ochii celor care dormeau se mișcau repede sub pleoape, încoace și încolo. Când îi trezeau atunci, oamenii povesteau aproape mereu un vis.
Etapa a primit numele REM, de la cuvintele englezești pentru „mișcări rapide ale ochilor”. În REM, mușchii corpului sunt aproape opriți. Așa nu alergi cu picioarele adevărate când alergi în vis.
Cercetătorii erau Eugene Aserinsky și Nathaniel Kleitman, de la Universitatea din Chicago. Oprirea mușchilor în REM se numește atonie. Uneori, la trezire, mintea se trezește înaintea corpului și omul nu se poate mișca câteva secunde. E neplăcut, dar trece singur. Dacă se întâmplă des și te sperie, vorbește cu un adult în care ai încredere.
Unde se lipesc amintirile
Peste zi, creierul strânge o grămadă de lucruri noi: o regulă de la matematică, un drum nou, un cuvânt într-o limbă străină. Noaptea, o parte din ele sunt mutate în memoria de lungă durată.
În experimente, oamenii care au dormit după ce au învățat ceva își amintesc mai bine a doua zi decât cei care au stat treji același timp. Somnul nu învață în locul tău, dar te ajută să păstrezi ce ai învățat.
Un rol important îl are hipocampul, o structură din adâncul creierului care ține minte pe termen scurt. În somnul adânc, hipocampul „reia” tiparele de activitate ale zilei și le trimite spre scoarța cerebrală. Procesul se numește consolidarea memoriei.
În somnul adânc, corpul eliberează și mai mult hormon de creștere. Tot noaptea se refac mușchii obosiți.
Poate ai auzit că somnul „spală” creierul de deșeuri. Ideea a venit din experimente pe șoareci. Alte experimente, mai noi, au găsit altceva. Uite mai jos de ce.
De ce visăm
Aproape toată lumea visează în fiecare noapte, de mai multe ori. Cele mai multe vise le uităm în câteva minute după trezire.
Nimeni nu știe sigur de ce visăm. Unii cercetători cred că visele sunt urme ale felului în care creierul își rearanjează amintirile. Alții cred că sunt un antrenament: creierul repetă situații grele, ca să fie pregătit. Alții, că ne ajută să ne liniștim după emoțiile zilei.
Fapt sau legendă?
„Visele durează doar câteva secunde, chiar dacă ni se par lungi.”
„E periculos să trezești pe cineva care umblă prin somn.”
„Visăm și în afara somnului REM.”
Experiment: caietul de vise
Nu se știe încă
În 2013, un studiu pe șoareci a arătat că, în somn, lichidul dintre celulele creierului curge mai ușor și duce deșeurile mai repede. Ideea a devenit faimoasă. În 2024, alt studiu pe șoareci a găsit invers: în somn, curățarea era mai lentă. La oameni e și mai greu de măsurat. Cercetătorii încă lucrează la asta.
Testul lui Kokodel
- Aserinsky E., Kleitman N. Regularly occurring periods of eye motility, and concomitant phenomena, during sleep. Science 118, 1953.
- Xie L. et al. Sleep drives metabolite clearance from the adult brain. Science 342, 2013.
- Miao A. et al. Brain clearance is reduced during sleep and anesthesia. Nature Neuroscience 27, 2024.
- Diekelmann S., Born J. The memory function of sleep. Nature Reviews Neuroscience 11, 2010.