Cine conduce un stup de albine?
Se spune „regina albinelor”. Dar regina nu dă niciun ordin. De fapt, într-un stup nu dă nimeni ordine. Și totuși merge.
Cine e cine în stup
Matca, pe care o numim adesea regină, e singura care face ouă: vara, chiar și peste o mie pe zi. E mai degrabă mama tuturor decât un șef.
Lucrătoarele sunt zeci de mii de femele care fac tot restul: curăță, hrănesc puii, construiesc faguri, păzesc intrarea și aduc nectar. Își schimbă meseria pe măsură ce îmbătrânesc.
Trântorii sunt masculii. N-au ac și nu culeg nectar. Rolul lor e să se împerecheze cu o matcă tânără.
O lucrătoare de vară trăiește doar câteva săptămâni. În primele zile curăță celulele, apoi hrănește larvele, apoi face ceară și construiește, apoi păzește intrarea. Abia la final iese să culeagă. Fiecare reacționează la ce simte în jur: miros, căldură, cât de plin e stupul. Din milioane de mici reacții iese ordinea, fără plan central.
Harta desenată din dans
Când o albină găsește flori bune, se întoarce în stup și dansează pe fagure. Merge în linie dreaptă, legănându-și abdomenul, apoi face un ocol și o ia de la capăt.
Direcția liniei drepte arată încotro sunt florile față de Soare. Cât durează partea cu legănatul arată cât de departe sunt. Celelalte albine o urmăresc și pleacă singure spre flori.
Dansul se numește dansul legănat. Fagurii stau vertical, iar în stup e întuneric, deci albina traduce unghiul față de Soare într-un unghi față de verticală. Dacă linia urcă drept în sus, florile sunt chiar în direcția Soarelui.
Zoologul austriac Karl von Frisch a descifrat dansul și a primit pentru asta Premiul Nobel, în 1973, împreună cu alți doi cercetători.
De ce sunt fagurii hexagoane
Albinele fac ceara din propriul corp, cu mult efort. Așa că e bine să folosească cât mai puțină.
Cercurile lasă goluri între ele. Pătratele și triunghiurile se lipesc bine, dar au pereți mai lungi pentru aceeași cameră. Hexagonul, cu șase laturi, umple tot și folosește cel mai puțin perete.
Matematicienii bănuiau asta de aproape două mii de ani. Demonstrația completă a venit abia în 1999.
Problema se numește conjectura fagurelui, iar matematicianul american Thomas Hales a demonstrat-o în 1999: dintre toate felurile de a împărți un plan în bucăți de aceeași arie, hexagoanele regulate au perimetrul total cel mai mic.
Albinele nu calculează nimic. Ele fac celule rotunjite, iar cercetătorii încă discută cât din forma finală vine de la albine și cât de la ceara caldă, care se întinde singură.
Furnicile și drumurile din miros
Multe furnici văd slab. Ele vorbesc prin mirosuri, numite feromoni. Când o furnică găsește mâncare, se întoarce acasă și lasă în urmă o dâră de miros. Celelalte o urmează și, la întoarcere, întăresc dâra.
Pe drumul mai scurt, furnicile ajung și se întorc mai repede, deci dâra de acolo se întărește mai repede. După o vreme, aproape toate merg pe scurtătură. Nimeni n-a ales-o.
Informaticienii au copiat trucul. Algoritmii numiți „colonie de furnici” trimit furnici virtuale pe multe drumuri și întăresc drumurile bune. Așa se caută trasee scurte pentru camioane de livrare sau pentru date într-o rețea. Ideea a fost propusă la începutul anilor 1990 de cercetătorul italian Marco Dorigo.
Fapt sau legendă?
„Matca dă ordine albinelor din stup.”
„După legile fizicii, bondarul n-ar trebui să poată zbura.”
„O furnică poate căra de câteva zeci de ori propria greutate.”
Experiment: fagurele din spumă
Nu se știe încă
În multe țări, apicultorii pierd în unele ierni o parte mare din stupi. Cercetătorii au găsit mai mulți vinovați: un acarian parazit, virusurile pe care le duce, unele pesticide, lipsa florilor variate. Nu se știe încă exact cât contează fiecare și cum se combină.
Testul lui Kokodel
- von Frisch K. The Dance Language and Orientation of Bees. Harvard University Press, 1967.
- Seeley T. D. Honeybee Democracy. Princeton University Press, 2010.
- Hales T. C. The Honeycomb Conjecture. Discrete & Computational Geometry 25, 2001.
- Hölldobler B., Wilson E. O. The Ants. Harvard University Press, 1990.