Ce se întâmplă cu un sandviș după ce îl mănânci?
Eu înghit peștele întreg și las stomacul să se descurce. Tu mesteci. Bine faci. Hai să vedem pe unde trece sandvișul tău după ce dispare din farfurie.
De ce mâncăm
Corpul tău merge fără pauză: inima bate, creierul gândește, mușchii aleargă. Pentru toate astea îi trebuie energie. Și pentru că tu crești și te repari mereu, îi trebuie și materiale de construcție. Pe amândouă le iei din mâncare.
Doar că un sandviș nu poate intra în sânge așa cum e. Trebuie desfăcut în bucăți minuscule. Treaba asta se numește digestie.
Drumul, oprire cu oprire
Gura: dinții taie și macină, iar saliva înmoaie și începe deja să desfacă amidonul din pâine. Esofagul: un tub care împinge îmbucătura spre stomac în câteva secunde.
Stomacul: un sac cu pereți musculoși, care frământă mâncarea cu un suc foarte acid. Intestinul subțire: aici se desface aproape tot și trece în sânge. Intestinul gros: se ia înapoi apa, iar ce rămâne pleacă, până la urmă, la toaletă.
Desfacerea o fac enzimele, molecule care taie alte molecule. Amilaza din salivă taie amidonul în zaharuri. Pepsina din stomac începe să taie proteinele din șuncă sau brânză. În intestinul subțire, sucurile din pancreas și bila din ficat termină treaba, inclusiv cu grăsimile.
Peretele intestinului subțire e plin de cute și de „degețele” minuscule, numite vilozități. Ele măresc suprafața prin care trec substanțele în sânge.
Zgomote și alte surprize
Râgâitul e aerul înghițit când mănânci repede sau bei ceva cu bule. Iese pe unde a intrat.
Chiorăitul burții vine de la mușchii intestinelor care împing mâncare, lichid și bule de gaz. Se aude mai tare când ți-e foame, pentru că e mai puțină mâncare care să înăbușe zgomotul.
Gazele vin de la bacteriile din intestinul gros, care mănâncă resturile pe care tu nu le poți digera. Orice om sănătos are gaze de mai multe ori pe zi.
În intestinul gros trăiesc zeci de mii de miliarde de bacterii, cam tot atâtea câte celule are corpul tău. Ele descompun fibrele din legume și cereale și fac din ele substanțe utile pentru peretele intestinului. Comunitatea asta se numește microbiom.
Stomacul nu se digeră singur pentru că își fabrică mereu un strat nou de mucus, care îi apără peretele de acid.
Fapt sau legendă?
„Dacă ai întinde intestinul subțire, ar acoperi un teren de tenis.”
„Gumele de mestecat înghițite stau în stomac șapte ani.”
„Intestinele au propria lor rețea de neuroni.”
Experiment: pâinea care se îndulcește
Nu se știe încă
Experimentele pe animale arată că bacteriile din intestin pot schimba felul în care se folosește hrana și chiar comportamentul. La oameni, cercetătorii au găsit legături între microbiom și multe boli sau stări, dar e greu de aflat ce e cauză și ce e efect. Încă nu se știe cât contează cu adevărat.
Testul lui Kokodel
- Hall J. E., Hall M. E. Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology. Elsevier.
- Helander H. F., Fändriks L. Surface area of the digestive tract, revisited. Scandinavian Journal of Gastroenterology 49, 2014.
- Sender R., Fuchs S., Milo R. Revised Estimates for the Number of Human and Bacteria Cells in the Body. PLOS Biology 14, 2016.