Cum comandă creierul tot corpul?
Cântărește puțin peste un kilogram și e moale ca o gelatină. Și totuși, de acolo pleacă ordinul care îți mișcă degetul când dai pagina. Hai să urmărim ordinul.
86 de miliarde de neuroni
Creierul are celule speciale, numite neuroni. Un om are aproximativ 86 de miliarde de neuroni în creier. Fiecare e legat de alte câteva mii, deci în capul tău sunt sute de mii de miliarde de legături.
Creierul cântărește cam 2% din corp, dar folosește aproximativ 20% din energia pe care o consumă corpul în repaus. E cel mai flămând organ.
Cifra de 86 de miliarde e destul de nouă. Mult timp s-a repetat „100 de miliarde”, fără ca cineva să fi numărat cu adevărat. În 2009, o echipă din Brazilia a dizolvat creiere donate pentru cercetare și a numărat nucleele celulelor dintr-o picătură bine amestecată, apoi a înmulțit. Au ieșit, în medie, 86 de miliarde.
Ștafeta dintre neuroni
Un neuron arată ca un copac ciudat. Are ramuri scurte care primesc mesaje și o coadă lungă, numită axon, care trimite mesajul mai departe. Mesajul fuge de-a lungul axonului ca un mic impuls electric.
Între doi neuroni rămâne un spațiu minuscul, numit sinapsă. Acolo, semnalul electric se transformă pentru o clipă în substanțe chimice, care trec spațiul și pornesc un semnal nou în neuronul următor.
Substanțele care trec prin sinapsă se numesc neurotransmițători. Impulsul electric nu e făcut de electroni care curg ca într-un fir, ci de atomi încărcați electric, ioni de sodiu și potasiu, care intră și ies prin peretele neuronului.
Mulți axoni sunt înveliți într-un strat gras, numit mielină, ca un izolator pe un cablu. Pe axonii înveliți, impulsul sare din loc în loc și poate ajunge la peste 100 de metri pe secundă.
Fiecare zonă cu treaba ei
Creierul are zone care se ocupă mai ales de anumite lucruri. În spate se prelucrează ce vezi. Pe laterale, ce auzi. O fâșie de deasupra, de la o ureche la alta, trimite ordine mușchilor. Cerebelul, din spate și de jos, te ajută să-ți ții echilibrul și să faci mișcări precise.
Aproape orice lucru pe care îl faci folosește însă multe zone deodată, care lucrează împreună.
Partea stângă a creierului comandă, mai ales, partea dreaptă a corpului, iar partea dreaptă comandă stânga. Drumurile nervilor se încrucișează la baza creierului. Când ridici mâna dreaptă, ordinul pleacă din jumătatea stângă.
Reflexele: când corpul nu mai așteaptă
Unele lucruri sunt prea urgente ca să mai treacă pe la creier. Dacă atingi ceva foarte fierbinte, semnalul pleacă din deget, ajunge în măduva spinării, cablul gros din coloana vertebrală, și se întoarce direct la mușchi: mâna se trage.
Abia apoi ajunge semnalul și la creier, iar tu simți durerea. De aceea mâna se retrage uneori înainte să-ți dai seama ce s-a întâmplat.
Încearcă să te gâdili singur. Nu merge. Creierul tău știe dinainte unde ajung degetele și „stinge” surpriza. Gâdilatul are nevoie de cineva care să nu-ți spună planul.
Fapt sau legendă?
„Folosim doar 10% din creier.”
„Oamenii sunt fie „cu creierul stâng”, logici, fie „cu creierul drept”, creativi.”
„Creierul se schimbă de fiecare dată când înveți ceva nou.”
Experiment: rigla care cade
Din distanță se poate calcula timpul, pentru că orice obiect cade la fel. Dacă ai prins rigla la 20 de centimetri, au trecut cam 0,2 secunde. La 30 de centimetri, cam 0,25 de secunde. Majoritatea oamenilor reacționează la un semnal pe care îl văd în 0,2-0,3 secunde. Antrenamentul și somnul bun scurtează puțin timpul.
Nu se știe încă
Știm cum trimite un neuron un semnal și ce zone lucrează când vezi sau vorbești. Dar cum anume se transformă miliarde de semnale în senzația de a fi tu, de a gândi și de a simți, nu știe încă nimeni. E una dintre cele mai mari întrebări deschise ale științei.
Testul lui Kokodel
- Azevedo F. A. C. et al. Equal numbers of neuronal and nonneuronal cells make the human brain an isometrically scaled-up primate brain. Journal of Comparative Neurology 513, 2009.
- Kandel E. R. et al. Principles of Neural Science. McGraw-Hill.
- Blakemore S.-J., Wolpert D., Frith C. Why can't you tickle yourself? NeuroReport 11, 2000.
- Nielsen J. A. et al. An evaluation of the left-brain vs. right-brain hypothesis with resting state functional connectivity magnetic resonance imaging. PLOS ONE 8, 2013.