De ce cântă cocoșul dimineața?
Cu mult înainte de ceasurile deșteptătoare, satele se trezeau cu „cucurigu”. Întrebarea e cum știe cocoșul că vine dimineața, când afară e încă întuneric.
Un ceas în corp
Multă vreme s-a crezut că cocoșul cântă pur și simplu când vede lumina. În 2013, doi cercetători din Japonia au ținut cocoși zile întregi într-o lumină slabă, la fel zi și noapte. Cocoșii au continuat să cânte cam la aceeași oră în fiecare zi, deși nu vedeau niciun răsărit.
Asta înseamnă că au un ceas în corp, care măsoară singur aproximativ 24 de ore.
Și tu ai un astfel de ceas. El te face somnoros seara și treaz dimineața. Dacă zbori foarte departe, ceasul tău rămâne câteva zile pe ora de acasă: de aici vine oboseala de după zborurile lungi.
Ceasul se numește ritm circadian, din latinescul „circa diem”, adică „în jur de o zi”. În experiment, cocoșii țineți în lumină slabă constantă au păstrat un ritm de aproximativ 23,8 ore, deci cântau în fiecare zi cu 10-15 minute mai devreme, iar în condiții cu zi și noapte, au început să cânte cu aproximativ două ore înainte să se aprindă lumina. Cântecul pornește din ceas, nu din lumină.
„Aici e curtea mea”
Cântecul e un mesaj pentru ceilalți cocoși și pentru găini: „Aici sunt eu, ăsta e locul meu.” Un cântec puternic arată un cocoș sănătos.
În curte există o ierarhie. Aceeași echipă de cercetători a arătat, în 2015, că dimineața cocoșul cu rangul cel mai înalt cântă primul, iar ceilalți așteaptă după el. Cocoșii mai cântă și ziua, când aud alt cocoș sau un zgomot puternic, ori când văd o lumină bruscă.
Deci primul „cucurigu” de dimineață nu e doar o alarmă. E și un anunț despre cine e șeful.
Cât de tare?
Un studiu din Belgia a pus microfoane mici chiar la urechea cocoșilor. Cântecul a depășit 130 de decibeli, iar la unii a trecut de 140, adică mai tare decât un concert rock lângă boxe. De la câțiva metri distanță, pentru noi, sunetul e mult mai slab.
Cum de nu asurzește singur? Când cântă și deschide larg ciocul, canalul urechii lui se închide, iar aproximativ jumătate din timpan e acoperită de țesut moale. La găini, canalul doar se îngustează. Sunetul ajunge înăuntru mult mai slab.
Decibelii cresc altfel decât numerele obișnuite: la fiecare 10 decibeli în plus, energia sunetului e de 10 ori mai mare. Cercetătorii au văzut, cu ajutorul scanărilor, că urechea se închide parțial când ciocul se deschide. Și păsările au un avantaj față de noi: celulele din urechea lor internă se pot reface după ce se strică, ale noastre nu.
Fapt sau legendă?
„Cocoșul cântă doar când vede lumina răsăritului.”
„Păsările sunt urmașii dinozaurilor.”
„Găinile au nevoie de multe ore de lumină ca să ouă des.”
Experiment: jurnalul ceasului tău
Nu se știe încă
Se știe că ceasul din corp hotărăște ora cântecului și că rangul din curte hotărăște ordinea. Dar drumul exact, prin creierul cocoșului, de la ceas până la mușchii care fac sunetul, nu e încă descris. Nici nu se știe de ce unii cocoși cântă mult mai des decât alții, în aceleași condiții.
Testul lui Kokodel
- Shimmura T., Yoshimura T. Circadian clock determines the timing of rooster crowing. Current Biology 23, 2013.
- Shimmura T., Ohashi S., Yoshimura T. The highest-ranking rooster has priority to announce the break of dawn. Scientific Reports 5, 2015.
- Claes R., Muyshondt P. G. G., Dirckx J. J. J., Aerts P. Do high sound pressure levels of crowing in roosters necessitate passive mechanisms for protection against self-vocalization? Zoology 126, 2018.