Cum au construit egiptenii piramidele?

Marea Piramidă de la Giza a fost construită pentru faraonul Keops (în egipteană, Khufu), pe la 2560 î.Hr. Avea la început aproximativ 146 de metri înălțime, cam cât un bloc de 45-50 de etaje.

A fost cea mai înaltă construcție făcută de om timp de aproximativ 3.800 de ani. E singura dintre cele șapte minuni ale lumii antice care mai există și azi.

Arheologii estimează că are aproximativ 2,3 milioane de blocuri de piatră. Cele mai multe sunt din calcar și cântăresc în medie cam 2,5 tone, cât două mașini mici. Câteva blocuri de granit din camera regelui cântăresc zeci de tone și au fost aduse pe Nil de la Assuan, de la peste 800 de kilometri spre sud.

Laturile sunt orientate foarte precis spre nord, sud, est și vest: abaterea e mai mică de o zecime de grad.

Mult timp s-a crezut că piramidele au fost construite de sclavi. Dar lângă ele, arheologii au găsit orașul muncitorilor: case, brutării, locuri unde se făcea bere și mormintele lucrătorilor, îngropați cu grijă lângă faraon.

Erau oameni organizați în echipe, cu meserii, care primeau hrană drept plată: pâine, bere, ceapă și uneori carne. Echipele aveau nume, de exemplu „Prietenii lui Khufu”.

În 2013, la Wadi al-Jarf, pe țărmul Mării Roșii, s-au găsit cele mai vechi papirusuri scrise cunoscute. Unul e jurnalul unui șef de echipă numit Merer. El notează, zi de zi, cum echipa lui ducea cu barca blocuri de calcar alb de la carierele de la Tura până la Giza, pentru Marea Piramidă.

Cât de mulți erau? Estimările arheologilor sunt în jur de 20.000-30.000 de oameni, nu toți în același timp.

Blocurile erau trase pe sănii de lemn. Pe nisip uscat, sania se înfige și e greu de tras. Într-un mormânt egiptean e pictată o scenă: zeci de oameni trag o statuie uriașă pe o sanie, iar un om din față toarnă apă pe nisip.

Mult timp s-a crezut că e un ritual. În 2014, niște fizicieni de la Universitatea din Amsterdam au testat: nisipul udat cât trebuie reduce efortul cam la jumătate.

Cum urcau blocurile până sus? Nimeni nu știe sigur. Asta e partea cu ipoteze, nu cu fapte.

Unii cercetători cred că era o rampă dreaptă, lungă, care creștea odată cu piramida. Alții, o rampă care se răsucea în jurul piramidei, ca un drum de munte. Alții, rampe scurte în zigzag pe o latură. Poate au folosit o combinație.

O ipoteză mai nouă, a arhitectului francez Jean-Pierre Houdin, spune că rampa ar fi fost chiar în interiorul piramidei. Nu e dovedită.

Un indiciu real: în 2018, la o carieră veche de alabastru de la Hatnub, din vremea lui Khufu, arheologii au găsit o rampă foarte abruptă, cu scări pe laturi și găuri pentru stâlpi de lemn. Blocurile ar fi putut fi trase pe ea cu frânghii trecute pe după stâlpi. Arată ce știau să facă egiptenii, dar nu e rampa piramidei.