Ce înseamnă să devii bărbat?
Întrebarea e despre băieți, dar răspunsul e bun pentru toată lumea. Un adult de încredere se construiește la fel, indiferent dacă devii bărbat sau femeie.
Ce NU înseamnă
Poate ai auzit că „băieții nu plâng”. Plâng. Toți oamenii simt tristețe, frică și furie, iar plânsul e o reacție normală a corpului. Curajul nu înseamnă să nu-ți fie frică, ci să faci ce e corect chiar dacă îți e frică.
Nici „cel tare e cel care lovește” nu e adevărat. Oricine poate lovi. E nevoie de mult mai multă putere să te stăpânești când ești furios și să rezolvi o ceartă cu vorbe.
Bebelușii, băieți sau fete, plâng cam la fel de des. Diferențele apar mai târziu și țin mult de ce învață copiii că „e voie”. Psihologii au observat că oamenii care își ascund mereu emoțiile nu scapă de ele: emoțiile rămân, doar că sunt mai greu de înțeles și de gestionat.
Partea din creier care ajută la stăpânirea impulsurilor, cortexul prefrontal, se dezvoltă până pe la 20 și ceva de ani. De aceea stăpânirea de sine se exersează, ca un mușchi, toată adolescența.
Ce construiește un om de încredere
Un caracter se construiește din fapte mici, repetate. Spui adevărul și când te costă. Te ții de cuvânt. Îți ceri scuze când ai greșit: să recunoști o greșeală e unul dintre cele mai curajoase lucruri pe care le poate face un om.
Îți asumi treburi: în casă, fiecare ajută, iar gătitul, spălatul vaselor sau grija pentru cei mici sunt treaba tuturor. Și te porți cu blândețe cu cei mai mici sau mai slabi decât tine.
Caracterul nu se vede când totul e ușor. Se vede în momentele grele, mai ales când nu te vede nimeni. Găsești un portofel pe jos. Un coleg e luat peste picior de grup. Ai greșit la un joc și nimeni n-a observat. Ce faci atunci spune mai mult decât orice vorbă.
Respectul
Băieții și fetele sunt la fel de deștepți, la fel de valoroși și pot face aproape orice meserie: medici, ingineri, piloți, sportivi, profesori, programatori. Când cineva e mai bun decât tine la ceva, poți să-l feliciți și să înveți de la el.
Respectul se vede în lucruri mici: asculți fără să întrerupi, nu faci glume care umilesc, nu atingi pe nimeni fără să vrea, iei apărarea cuiva de care se râde. Și felul în care vorbești acasă cu cei apropiați e un antrenament pentru felul în care vei trata oamenii mai târziu.
Cei mai buni căpitani de echipă nu sunt cei care țipă cel mai tare. Sunt cei care îl încurajează pe cel care a ratat și își asumă înfrângerea în fața antrenorului.
Un studiu mare din 2008, pe peste șapte milioane de elevi din Statele Unite, a comparat rezultatele la matematică ale băieților și fetelor. Diferența medie a ieșit aproape zero. Psihologii numesc asta „ipoteza asemănărilor”: la cele mai multe abilități măsurate, băieții și fetele seamănă mult mai mult decât se crede.
Corpul se schimbă, mintea la fel
La băieți, pubertatea începe de obicei între 9 și 14 ani. Corpul crește, vocea se îngroașă, apar emoții noi și uneori schimbări rapide de dispoziție. Fiecare are ritmul lui: cine începe mai devreme sau mai târziu e la fel de normal.
Dacă ceva te îngrijorează la corpul tău sau la ce simți, nu e un semn de slăbiciune să întrebi. Vorbește cu un adult în care ai încredere: un părinte, un bunic, un profesor, medicul de familie.
Fapt sau legendă?
„Băieții nu plâng.”
„Să-ți ceri scuze e un semn de slăbiciune.”
„În medie, băieții și fetele au rezultate aproape la fel la matematică.”
Experiment: interviul
Nu se știe încă
Studiile pe gemeni arată că o parte din temperament, cum ar fi cât de timid sau de impulsiv ești, are legătură cu genele. Dar mediul, prietenii, familia și alegerile proprii contează mult. Cum se împletesc exact cele două, și cât de mult se poate schimba un om de-a lungul vieții, cercetătorii încă studiază.
Testul lui Kokodel
- NHS. Stages of puberty: what happens to boys and girls.
- Hyde J. S., Lindberg S. M., Linn M. C., Ellis A. B., Williams C. C. Gender similarities characterize math performance. Science 321, 2008.
- Vingerhoets A. Why Only Humans Weep: Unravelling the Mysteries of Tears. Oxford University Press, 2013.
- Hyde J. S. The gender similarities hypothesis. American Psychologist 60, 2005.