Cum se mișcă desenele animate?
În desenele animate, nimic nu se mișcă. Sunt doar poze care stau pe loc, una după alta. Mișcarea o face creierul tău, singur, fără să te întrebe.
Trucul cu pozele
Dacă vezi o poză, apoi foarte repede alta puțin diferită, creierul nu le vede ca pe două poze. Le leagă și vede un lucru care se mișcă.
Cu cât vin mai multe poze pe secundă, cu atât mișcarea pare mai lină. Pe la 10-12 poze pe secundă, mișcarea începe să pară continuă. Filmele de cinema folosesc 24 de cadre pe secundă.
Un film de o oră și jumătate, la 24 de cadre pe secundă, are aproape 130.000 de cadre. În animația desenată de mână, adesea un desen stă pe ecran două cadre la rând, deci sunt cam 12 desene pe secundă. Tot rămân zeci de mii de desene pentru un singur film.
Mișcarea văzută într-un șir de imagini fixe se numește mișcare aparentă. O studiază psihologii percepției de peste o sută de ani.
Regulile animatorilor
Animatorii nu copiază realitatea. O exagerează puțin, ca să pară mai vie.
O minge desenată care lovește pământul se turtește, apoi se lungește când sare înapoi. În realitate, o minge se turtește mult mai puțin. Dar fără turtire, desenul pare țeapăn, ca o bilă de fier.
Mai e o regulă: mișcarea pornește încet, prinde viteză și încetinește iar. Nimic viu nu pornește și nu se oprește brusc.
Turtirea și întinderea sunt primul dintre cele 12 principii ale animației, scrise de doi animatori de la studiourile Disney, Frank Thomas și Ollie Johnston, într-o carte din 1981. Pornirea și oprirea lină se numesc, la animatori, intrare lentă și ieșire lentă.
Alte principii: anticiparea (personajul se lasă puțin în jos înainte să sară) și urmarea (părul și hainele se mai mișcă după ce personajul s-a oprit).
De la jucării la calculator
Pe la 1830 au apărut jucării cu desene pe un disc sau într-un cilindru cu fante. Rotești și te uiți prin fante: un cal aleargă, un om sare.
În 1908, francezul Émile Cohl a făcut „Fantasmagorie”, unul dintre primele filme de animație desenate: cam 700 de desene pentru aproape două minute, cu un omuleț făcut din linii.
În 1995 a apărut primul film de lung metraj făcut în întregime pe calculator.
În 1957, animatorul român Ion Popescu-Gopo a câștigat Marele Premiu pentru scurtmetraj la Festivalul de la Cannes, cu filmul „Scurtă istorie”. Omulețul lui, desenat din câteva linii, a devenit cunoscut în multe țări.
Mai există animația stop-motion: muți puțin o figurină de plastilină, faci o poză, o muți iar. Se face așa de peste o sută de ani și se face și azi.
Fapt sau legendă?
„Vedem mișcare în filme pentru că imaginea rămâne „lipită” pe ochi o clipă.”
„„Albă ca Zăpada” de la Disney a fost primul film de animație de lung metraj.”
„Primele jucării de animație au apărut înainte de cinema.”
Experiment: carnețelul animat
Nu se știe încă
Când două imagini vin una după alta, creierul trebuie să ghicească ce bucată din prima a devenit ce bucată din a doua. Cercetătorii numesc asta problema corespondenței. Știm multe despre zonele creierului care se ocupă de mișcare, dar nu știm încă în întregime cum alege atât de repede și de bine.
Testul lui Kokodel
- Thomas F., Johnston O. The Illusion of Life: Disney Animation. Abbeville Press, 1981.
- Anderson J., Anderson B. The Myth of Persistence of Vision Revisited. Journal of Film and Video 45, 1993.
- Williams R. The Animator's Survival Kit. Faber and Faber, 2001.
- Festival de Cannes. Palmares 1957.