De ce avem coșmaruri?
Te trezești cu inima bătând tare, după un vis cu ceva care te fugărea. Camera e la fel ca înainte. Nu ești singurul: coșmarurile le are toată lumea, din când în când. Hai să vedem de unde vin.
Ce e un coșmar
Visele cele mai vii apar într-o fază a somnului numită REM, când creierul e aproape la fel de activ ca ziua. Un coșmar e un vis atât de neplăcut încât te trezește, iar după aceea ți-l amintești bine.
Coșmarurile apar mai ales în a doua jumătate a nopții, spre dimineață, când fazele REM sunt mai lungi.
REM vine de la „rapid eye movement”, adică mișcări rapide ale ochilor: sub pleoape, ochii se mișcă repede, de parcă ar urmări ceva. În faza asta, mușchii mari ai corpului sunt aproape paralizați, ca să nu faci în realitate ce faci în vis.
Teroarea nocturnă e altceva. Apare în somnul adânc, de obicei în prima parte a nopții: copilul poate țipa sau se poate ridica, dar dimineață nu-și amintește nimic. E mai des întâlnită la copiii mici și, de cele mai multe ori, trece cu vârsta.
De unde vin visele urâte
Grijile din timpul zilei pot continua noaptea: un test, o ceartă, o mutare, o schimbare de școală. Un film sau un joc înfricoșător văzut seara poate apărea și el în vis.
Și oboseala contează: când dormi prea puțin sau la ore foarte diferite, visele pot deveni mai intense. Când ai febră, visele sunt adesea ciudate și agitate.
Un coșmar nu e o prevestire și nu spune nimic rău despre tine. E creierul care amestecă, noaptea, bucăți din ce ai trăit, ai văzut și ai simțit.
De ce visăm urât? O ipoteză, a cercetătorului finlandez Antti Revonsuo, spune că visele urâte ar fi un fel de antrenament: creierul repetă situații grele într-un loc sigur, ca un simulator de zbor. Alți cercetători cred că visele ne ajută să punem ordine în emoțiile zilei. Sunt ipoteze, nu fapte dovedite.
Ce te ajută să te liniștești
Când te trezești speriat, amintește-ți că a fost un vis. Uită-te prin cameră: e camera ta, lucrurile sunt la locul lor.
Respiră încet: inspiri pe nas, expiri și mai încet pe gură, de câteva ori. Mulți oameni se liniștesc mai ușor așa. Te poți gândi apoi la ceva concret și plăcut: un loc drag, o zi bună.
Și e în regulă să mergi la un adult în care ai încredere. Nimeni nu e prea mare pentru asta.
Psihologii folosesc o metodă numită repetarea în imaginație. Ziua, când e liniște, omul își amintește visul urât și îi inventează un alt final, apoi îl repetă în minte câteva zile. Mulți descoperă că visul apare mai rar sau se schimbă.
Dacă visele urâte vin foarte des sau te țin treaz, spune-i unui adult de încredere. Un medic sau un psiholog poate ajuta.
Fapt sau legendă?
„Dacă păți ceva rău în vis, ți se întâmplă și în realitate.”
„Și adulții au coșmaruri.”
„Brânza mâncată seara provoacă sigur coșmaruri.”
Experiment: jurnalul de vise
Nu se știe încă
Toți oamenii visează, chiar și cei care spun că nu visează niciodată: doar că uită. Dar știința nu știe încă sigur la ce folosesc visele. Unii cercetători cred că ne ajută să ținem minte, alții că ne ajută cu emoțiile, alții că sunt doar un efect al creierului care lucrează noaptea. Poate e câte puțin din toate.
Testul lui Kokodel
- Revonsuo A. The reinterpretation of dreams: An evolutionary hypothesis of the function of dreaming. Behavioral and Brain Sciences 23, 2000.
- Morgenthaler T. I. et al. Position paper for the treatment of nightmare disorder in adults: An American Academy of Sleep Medicine position paper. Journal of Clinical Sleep Medicine 14, 2018.
- NHS. Night terrors and nightmares.